MINISTERUL PUBLIC
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Efectuarea in continuare a urmaririi penale - caz Caracal

                                                                                                    10 septembrie 2019

  

COMUNICAT

 

 

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un procuror, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror de caz în dosarul penal 1883/P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, aflat in exercitarea atribuțiilor de serviciu și care efectua personal acte de cercetare penală, nu ar fi  dispus pătrunderea organelor de poliție in noaptea de 25/26.07.2019, în domiciliul lui Dincă Gheorghe, situat in mun. Caracal, str. Craiovei nr. 169, jud. Olt (in forma neîndeplinirii unui act) încălcând astfel dispozițiile:

- art. 63 lit. b din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit căruia Ministerul Public exercită, prin procurori, printre altele, și atribuția de a conduce și a supraveghea activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și controlează activitatea altor organe de cercetare penală;

- art. 27 alin. 1 și 2 lit. b din Constituția României, potrivit căruia domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reședința unei persoane fără învoirea acesteia, iar potrivit alin.2 al aceluiași articol, de la prevederile alineatului 1 se poate deroga prin lege și pentru înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;

- art. 300 alin. 3 C.pr.pen, potrivit căruia în exercitarea atribuției de a conduce activitatea de urmărire penală, procurorul ia măsurile necesare sau dă dispoziții organelor de cercetare penală care iau aceste măsuri. Procurorul poate să asiste la efectuarea oricărui act de cercetare penală sau să îl efectueze personal.

- art. 299 alin. 1 C.pr.pen., potrivit căruia procurorul supraveghează activitatea organelor de cercetare penală, astfel că orice infracțiune să fie descoperită și orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie trasă la răspundere penală;

- art. 303 alin. 1 C.pr.pen., potrivit căruia procurorul poate să dispună cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală de organele de cercetare penală ale poliției judiciare, iar potrivit alin. 2, dispozițiile date de procuror cu privire la efectuarea actelor de cercetare penală sunt obligatorii și prioritare pentru organele de cercetare penală.

Totodată procurorul ar fi respins, în același timp, propunerea organelor de poliție de a pătrunde în domiciliul lui Dincă Gheorghe, dispunând efectuarea percheziției domiciliare începând cu ora 06,00 a zilei de 26.07.2019, deși obținuse mandat de percheziţie la orele 03,04 (forma îndeplinirii unui act în mod defectuos, modalitate în care a adus atingere drepturilor persoanelor vătămate), încălcând astfel dispozițiile:

- art. 63 lit. b din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit căruia Ministerul Public exercită, prin procurori, printre altele, și atribuția de a conduce și a supraveghea activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și controlează activitatea altor organe de cercetare penală;

- art.27 alin. 4 din Constituția României, potrivit căruia perchezițiile în timpul nopții sunt interzise, în afară de cazul infracțiunilor flagrante;

- art. 159 alin. 3 C.pr.pen., potrivit căruia percheziția domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 06,00 sau după ora 20,00, cu excepția infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră;

- art.293 C.pr.pen., potrivit căruia este flagrantă infracțiunea descoperită imediat după săvârșire (alin. 1). Este, de asemenea, considerată flagrantă, potrivit alin. 2 al aceluiași articol și infracțiunea al cărui făptuitor, imediat după săvârșire, este urmărit de organele de ordine publică și de siguranță națională, de persoana vătămată, de martori oculari sau de strigătul public ori prezintă urme care justifică suspiciunea rezonabilă că ar fi săvârșit infracțiunea sau este surprins aproape de locul comiterii infracțiunii cu arme, instrumente sau orice obiecte de natură a-l presupune participant la infracțiune;

- art. 300 alin. 3 C.pr.pen., potrivit căruia în exercitarea atribuției de a conduce activitatea de urmărire penală, procurorul ia măsurile necesare sau dă dispoziții organelor de cercetare penală care iau aceste măsuri. Procurorul poate să asiste la efectuarea oricărui act de cercetare penală sau să îl efectueze personal;

- art. 299 alin. 1 C.pr.pen., potrivit căruia procurorul supraveghează activitatea organelor de cercetare penală, astfel că orice infracțiune să fie descoperită și orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie trasă la răspundere penală;

- art. 303 alin. 1 C.pr.pen., potrivit căruia procurorul poate să dispună cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală de organele de cercetare penală ale poliției judiciare, iar potrivit alin. 2, dispozițiile date de procuror cu privire la efectuarea actelor de cercetare penală sunt obligatorii și prioritare pentru organele de cercetare penală.

 

            Totodată, procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de trei lucrători de poliție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal constând în:

Primul,  în calitate de comisar-șef de poliție, șeful unei secții de  poliție rurală, subordonat ierarhic şefului Poliţiei Municipiului Caracal, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, deşi informat, în noaptea de 24/25.07.2019 cu dispariţia minorei Măceşanu Alexandra Mihaela, nu ar fi raportat şefului ierarhic acest fapt, nu s-ar fi asigurat/ nu ar fi controlat că agenţii-şefi principali de poliţie, aflaţi în subordine, nu au înregistrat sesizarea, nu au efectuat verificări şi nu au comunicat evenimentul către ofiţerul de serviciu, modalitate în care a încălcat dispoziţiile art. 26 alin. 1 pct. 1 și 2, art. 38 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei române, art. 5 şi art. 41 lit. b din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului cauzând o vătămare drepturilor persoanei vătămate, care a sesizat verbal lucrătorii de poliţie.

Cel de al doilea lucrător de poliție, în calitate de agent-şef principal de poliţie şi ajutor de şef de post, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, respectiv serviciul de patrulare, în seara zilei de 24.07.2019, nu ar fi  consemnat şi înregistrat sesizarea persoanei vătămate Măceşanu Ion privind dispariţia minorei Măceşanu Alexandra Mihaela, nu ar fi efectuat verificări în legătură cu aceasta, nu ar fi informat în regim de urgenţă ofiţerul de serviciu de la Poliţia Municipiului Caracal, modalitate în care a încălcat dispoziţiile art. 26 alin. 1 pct. 1 şi 2, art. 38 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei române, art. 41 lit b din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului cauzând o vătămare drepturilor persoanei vătămate, care a sesizat verbal.

Cel de al treilea lucrător de poliție, în calitate de agent- şef principal de poliţie şi şeful unui post de poliție, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, respectiv serviciul de patrulare, în seara zilei de 24.07.2019, nu ar fi consemnat şi înregistrat sesizarea persoanei vătămate Măceşanu Ion privind dispariţia minorei Măceşanu Alexandra Mihaela, nu ar fi  efectuat verificări în legătură cu aceasta, nu ar fi  informat în regim de urgenţă ofiţerul de serviciu de la Poliţia Municipiului Caracal, modalitate în care a încălcat dispoziţiile art. 26 alin. 1 pct. 1 şi 2, art. 38 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei române, art. 41 lit. b din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului şi a cauzat o vătămare drepturilor persoanei vătămate, care a sesizat verbal.

Cu privire la lucrătorii de poliție precizăm:

În seara zilei de 24.07.2019, persoana vătămată Măceşanu Ion în jurul orelor 21,00  a sesizat dispariţia fiicei sale Măceşanu Alexandra Mihaela la postul de poliție.

Menţionăm faptul că agenţii-şefi principali de poliţie nu ar fi consemnat aspectele sesizate de persoana vătămată Măceşanu Ion, nu i-ar fi solicitat să formuleze o sesizare scrisă, nu ar fi  audiat persoana vătămată şi nu ar fi  întreprins nicio activitate poliţienească specifică dispariţiei unui minor.

Deşi informat, în noaptea de 24/25.07.2019, cu dispariţia minorei Măceşanu Alexandra Mihaela, comisarul șef nu ar fi raportat şefului ierarhic acest fapt, nu s-ar fi asigurat/controlat că agenţii-şefi principali de poliţie aflaţi în subordine, nu au înregistrat sesizarea, nu au efectuat verificări şi nu au comunicat evenimentul către ofiţerul de serviciu.

În seara/noaptea de 24/25.07.2019, cei trei lucrători de poliție nu ar fi întreprins nicio activitate specifică dispariţiei unui minor, respectiv: nu ar fi consemnat sesizarea; nu ar fi  dispus deplasarea unei echipe operative la faţa locului pentru evaluarea situaţiei de fapt şi stabilirea tipului de dispariţie; nu ar fi  procedat la căutarea minorei şi nu ar fi făcut niciun fel de investigaţii în acest sens.

Procedura de căutare şi investigare a dispariţiei minorei Măceşanu Alexandra Mihaela a început în data de 25.07.2019, orele 08,15, deşi persoana vătămată Măceşanu Ion a sesizat dispariția lucrătorilor de poliție încă din seara zilei de 24.07.2019, orele 21,00.

Practic, în intervalul 24.07.2019, orele 21,00 - 25.07.2019, orele 08,15, organele de poliţie, deşi sesizate, nu ar fi  întreprins nicio activitate de investigare şi căutare a minorei Măceşanu Alexandra Mihaela.

 

La data de 10 septembrie 2019 a fost adusă la cunoștința suspecților efectuarea în continuare a urmăririi penale, faptele pentru care sunt suspectați, încadrarea juridică a acestora precum și drepturile și obligațiile procesuale.

 

Precizăm că efectuarea în continuare a urmăririi penale  reprezintă o  etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situație să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.