MINISTERUL PUBLIC
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Mesaj al procurorului general interimar privind rezoluția Parlamentului European

                                                                                     19 decembrie 2019

 

                                                                                                                     

Mesaj al procurorului general interimar Dimitrie Bogdan Licu referitor la  adoptarea de către
Parlamentul European a Rezoluției privind comemorarea a 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989

           

Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următorul mesaj al procurorului general interimar:

Astăzi, 19.12.2019, Parlamentul European a adoptat Rezoluția privind Revoluția Română din Decembrie 1989, din care cităm:

,,Având în vedere că folosirea forței împotriva poporului român în decembrie 1989 a zguduit întreaga societate românească și că identificarea adevăraților făptași ai acestor crime rămâne o întrebare chinuitoare pentru victime, familiile lor și pentru toți cetățenii români; având în vedere că niciun act de agresiune militară împotriva propriului popor nu trebuie să rămână nepedepsit, Parlamentul European cere statului român să-și intensifice eforturile de elucidare a adevărului Revoluției, o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană, în lumina dreptului poporului român de a afla adevărul la 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.”

Potrivit documentului, Revoluția din decembrie 1989 a fost „declanșată prin revolta populară de la Timișoara, continuată în Arad, Brăila, Galați, Brașov, Cluj, Craiova, Buzău, Constanța, Sibiu, Cisnădie, Hunedoara, Târgu-Mureș, Miercurea-Ciuc, Pitești, București și în alte localități ale țării și transformată în revoluție anticomunistă, care a dus la căderea regimului criminal.

Lupta revoluționarilor din decembrie 1989, precum și sacrificiul lor -  peste 1.200 de morți și mai mult de 7.000 de victime (mutilați, răniți, reținuți) - a deschis drumul României spre democrație.

Din cercetările efectuate în Dosarul Revoluției, menționez o statistică succintă privind numărul victimelor (morți, răniți, arestați nelegal) din capitală și câteva orașe din țară: București - 3.484, Timiș - 1.600, Sibiu - 740, Brașov - 332, Brăila - 205, Ilfov - 190, Buzău - 125, Constanța - 128, Reșița - 112 și Cluj - 127.

Cerința expusă în rezoluția de mai sus exprimă un deziderat pe care justiția română nu l-a îndeplinit nici până astăzi, deși au trecut 30 de ani de la evenimentele sângeroase din decembrie 1989.

Obligația legală de a efectua cercetări privind cauzele și împrejurările în care s-a produs acest mare număr de victime a revenit și revine structurilor militare și civile din cadrul Ministerului Public.

În anii 2015 și 2019, în cauza penală denumită generic Dosarul Revoluției, s-au dispus, în totalitate sau în parte, soluții de clasare. În calitate de procuror general (interimar) am dispus în două rânduri infirmarea soluțiilor respective și redeschiderea urmăririi penale, măsuri ce au fost confirmate în totalitate sau în parte de instanța de judecată competentă, ultima la data de 27.11.2019, dând astfel posibilitatea reluării cercetărilor în vederea dispunerii unor soluții temeinice și legale.

Din păcate, de-a lungul celor 30 de ani, Ministerul Public nu a reușit să finalizeze integral cercetările pentru întreaga perioadă reclamată de victime, respectiv 14-31 decembrie 1989, și nu au respectat numeroasele decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

Victimele au dreptul să afle adevărul și să li se facă dreptate prin condamnarea celor vinovați. În acest sens, în calitatea pe care o am în prezent, asigur victimele de întreaga mea bună credință și de respectul pe care îl port față de sacrificiul Eroilor României din Decembrie 1989.

Totodată, în calitate de procuror general interimar cer iertare victimelor Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și societății românești în ansamblul său, pentru neîndeplinirea de către Ministerul Public, în toți acești ani, a obligației legale de a stabili adevărul și de a-i trage la răspundere pe cei vinovați.