MINISTERUL PUBLIC
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Participare procurori români la ședința grupului de lucru comun pentru aplicarea legii - LEWP și cooperare penală - COPEN

 

                                                                                                      4 iunie 2019  

 

                                                                                                                            

                                                                                                                         

 

 

COMUNICAT

 

Biroul de informare şi relaţii publice este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În data de 22 mai 2019, o delegație a Ministerului Public a participat, la Bruxelles, la ședința grupului de lucru comun pentru aplicarea legii – LEWP  și  cooperare penală – COPEN în care s-a prezentat și dezbătut  Raportul privind România în cadrul celei de-a  8-a rundă de evaluări reciproce - "Implementarea practică și funcționarea politicilor europene de prevenire și combatere a criminalității de mediu”.

Raportul a fost publicat la data de 23 mai 2019 cu următoarele Recomandări pentru România în ceea ce privește activitatea de urmărire penală:

1. Să ia în considerare prioritizarea luptei împotriva criminalității de mediu (de exemplu, prin stabilirea unei strategii naționale care să definească obiectivele principale și rolurile autorităților respective implicate în lupta împotriva criminalității de mediu);

2. Să elaboreze metode de colectare cuprinzătoare a statisticilor referitoare la infracțiunile privind deșeurile pentru a arăta evoluția/tendințele din România;

3. Să înființeze  unități specializate în cadrul poliției și să desemneze procurorii specializați în combaterea criminalității privind deșeurile la nivel regional și/sau national;

4. Să furnizeze mai multe oportunități de formare a profesioniștilor implicați în detectarea și/sau combaterea criminalității contra mediului (de exemplu, poliția, vama, procurorii și judecătorii);

5. Să își revizuiască legislația națională privind criminalitatea contra mediului pentru a evita inconsecvențele și pentru a permite practicanților să aplice norme privind criminalitatea împotriva mediului;

6.  Să ia în considerare dezvoltarea unor modalități eficiente de colectare și de prelevare a probelor, astfel încât să fie mai susceptibile de a fi admisibile în instanță;

7. Îmbunătățirea capacității sale de detectare, inclusiv controlul fizic al expedierii ilegale a deșeurilor și inspecțiile la sediile companiilor;

8. Să se ia  în considerare posibilitatea de a acorda Gărzii Naționale de Mediu competențe (limitate) de investigare penală în ceea ce privește legislația UE privind transportul ilegal de deșeuri.

De menționat că unele bune practici identificate în cooperarea interinstituțională din România au fost recomandate și către Uniunea Europeană, instituțiile acesteia și către alte state membre , după cum urmează:

1. Statele membre sunt încurajate să organizeze cooperarea autorităților locale/regionale într-o manieră directă și informală pentru a-și consolida capacitatea de a lupta mai eficient împotriva transportului ilegal de deșeuri, așa cum s-a dezvoltat în Constanța;

2. Statele membre sunt încurajate să dezvolte instrumente eficiente de cooperare cu ONG-uri pentru a îmbunătăți gestionarea plângerilor privind infracțiunile contra mediului, cum ar fi cele stabilite între autoritățile române și Greenpeace;

3. Statele membre sunt încurajate să intensifice cooperarea cu țările vecine, inclusiv cu țările terțe, prin instituirea de puncte de contact/ofițeri de legătură în vederea schimbului de informații și a schimbului de bune practici pentru a spori lupta împotriva transportului ilegal de deșeuri, astfel cum a fost stabilită de România.

Din delegația României au făcut parte domnii procurori Remus Jurj-Tudoran, din cadrul Parchetulului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (coordonatorul Rețelei naționale a procurorilor specializați în cercetarea infracțiunilor contra mediului, fondului forestier și cinegetic national, precum și a celor împotriva patrimoniului cultural și natural, și punct de contact al PÎCCJ cu Rețeaua europeană a procurorilor de mediu)  și Teodor Niță, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, membru suporter în Rețeaua europeană a procurorilor de mediu.   

  România ar trebui să efectueze o monitorizare a recomandărilor date în acest raport la 18 luni de la evaluare și să raporteze cu privire la progresele realizate în cadrul grupului de lucru în cauză. Raportul este disponibil la adresa:  https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-8783-2019-REV-1/en/pdf