MINISTERUL PUBLIC
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Discursul domnului Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la prezentarea Raportului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție

                                                                                                 28 februarie 2018

 

 

Corupţia continuă să fie un fenomen mai actual ca niciodată.

Pentru a-l combate, la 9 decembrie 2003, la Merida, Mexic, a fost semnată Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei, o convenţie exigentă care prevedea înfiinţarea de agenţii naţionale anticorupţie şi un mecanism internaţional de monitorizare care să evite captura statelor de către grupările de interese infracţionale.

Înainte de a semna această convenţie la 9 decembrie 2003, România, conştientă de necesitatea protejării valorilor statului de drept, şi-a înfiinţat, prin OUG nr. 43/2002, după un model european, prima agenţie naţională anticorupţie, ca structură autonomă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Înfiinţată ca o unitate specializată, competentă pentru anchetarea cauzelor cu o gravitate medie, dar mai ales a corupţiei la vîrf, Direcţia Naţională Anticorupţie a investigat, până în prezent eficient, mii de cazuri de corupţie care o situează, într-un raport al Comisiei Europene din 2016, între primele instituţii anticorupţie din Uniunea Europeană recomandate pentru schimb de bune practici din Uniunea Europeană.

Analizând volumul de activitate desfăşurat de direcţie în anul 2017, observăm că au fost înregistrate 11234 dosare de soluţionat, în raport cu 12353 dosare de soluţionat în anul 2016, în condiţiile unei scheme incomplet ocupate cu procurori (91,79% faţă de 90,77% în 2016). Scăderea cu 9,06% a dosarelor de soluţionat se încadrează în trendul general al activităţii instituţiei.

Ministerul Public urmează un curs de reducere şi normalizare a volumului de activitate, ca efect al rolului preventiv al aplicării constante a legii penale, a impactului mediatic al cauzelor complexe din perioada precedentă. Astfel, la nivelul Ministerului Public numărul cauzelor de soluţionat a fost în 2017 de 1.752.067 faţă de 1.776.215 în anul 2016 (- 1,4%).

Examinând numărul cauzelor soluţionate, observăm că în 2017 au fost soluţionate 3893 dosare, faţă de 3341 cauze soluţionate în 2016, respectiv procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au muncit cu 16,5% mai mult, comparativ cu perioada de referinţă. Aceasta în condiţiile în care, la nivelul Ministerului Public au fost soluţionate 533.040 cauze faţă de 569.673 în anul 2016 (-6,4%). În acelaşi an, au fost emise 381 rechizitorii privind 997 inculpaţi, nivelul fiind aproximativ asemănător cu anul 2016, când au fost emise 403 rechizitorii (ponderea rechizitoriilor în dosare soluţionate fiind de 9,78%, faţă de 8,60% în ansamblul activităţii Ministerului Public).

Examinând calitatea inculpaţilor, observăm că majoritatea covârşitoare a acestora au calitatea de demnitari (miniştri, senatori, deputaţi), înalţi funcţionari publici, primari de municipii şi oraşe. Alţi 6 inculpaţi au calitatea de magistraţi: 3 judecători şi 3 procurori, dar şi 14 avocaţi, 3 notari, 69 poliţişti. Nici o categorie profesională nu este mai presus de lege.

De remarcat aplicarea instituţiei acordului pentru recunoaşterea vinovăţiei, introdusă de Noul Cod de procedură penală ca un standard european, în cazurile a 93 inculpaţi, respectiv 9,32% din inculpaţi şi-au recunoscut vinovăţia. Este o expresie a efortului de modernizare în activitatea Ministerului Public de evoluţie spre o justiţie restaurativă, orientată prioritar spre recuperarea prejudiciului şi obţinerea cooperării făptuitorului pentru realizarea rolului educativ al procesului penal

Analizând eficienţa activităţii procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, observăm că la sfârşitul anului 2017, stocul dosarelor rămase nesoluţionate a scăzut cu 19%, de la 7473 dosare rămase la sfârşitul anului 2016, la 6018 cauze.

Măsurile asiguratorii luate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în vederea recuperării produselor infracţionale sunt în valoare de 924,7 milioane lei, echivalentul a 202,4 milioane euro. Tot în 2017, au rămas definitive 174 hotărâri judecătoreşti cu privire la care instanţele s-au pronunţat în sensul confiscării şi recuperării produselor infracţionale în sumă de 729,33 milioane lei, echivalentul a 159,65 milioane euro. Urmare hotărârilor judecătoreşti definitive din 2017, în dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie, statul a recuperat efectiv suma de 556.164 euro şi mai are de recuperat 120,26 milioane euro. Este expresia aceleiaşi orientări spre justiţia restaurativă, ca tendinţă a modernizării activităţii Ministerului Public.

În contextul promovării justiţiei restaurative, al Anului Centenar al Marii Uniri, precum şi al Anului internaţional al patrimoniului cultural declarat de Comisia Europeană, menţionăm soluţionarea, în 2017, a unui dosar în care a fost recuperată pentru patrimoniul cultural naţional, Constituţia de la Troesmis, Lex municipii Troesmensium, datată la 70 D.C., interpretată de experţi ca reprezentând fundament al ordinii de drept şi al actualei Constituţii a României.

Ponderea achitărilor din totalul trimiterilor în judecată a fost de 12,2%, conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii.

Din 997 inculpaţi trimişi în judecată în anul 2017, au fost achitaţi 122 inculpaţi (29 dintre aceştia achitaţi ca urmare a dezincriminării faptelor, urmare emiterii deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016, 1 inculpat achitat în baza art. 181 Cod penal 1969 iar 92 inculpaţi achitaţi pe alte temeiuri). Este de remarcat, în context, şi practica judiciară determinată de intrarea în vigoare a noilor coduri, care este în curs de stabilizare.

Soluţia restituirii definitive a cauzei la procuror a fost dispusă în 4 dosare, similar anului 2016, când s-au înregistrat tot 4 dosare restituite.

Toate soluţiile de achitare şi restituire definitive vor fi analizate pentru a stabili dacă acestea sunt, sau nu, imputabile procurorilor. O prioritate a Ministerului Public o reprezintă urmărirea modului de respectare a drepturilor fundamentale pentru toate persoanele implicate, în orice calitate, în procedurile penale, sens în care este în curs de derulare un important proiect de formare profesională a procurorilor.

În anul 2017 s-au depus eforturi susţinute pentru soluţionarea cauzelor în termene rezonabile. Astfel, numărul cauzelor soluţionate după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, a fost de 44 în anul 2017 faţă de 42 în anul 2016.

Soluţionarea unor cauze după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale se datorează, între altele, şi numărului mare al cauzelor complexe înregistrate pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care presupun administrarea unui număr important de probe în vederea adoptării soluţiei legale.

În Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu din 15 noiembrie 2017 se reţine faptul că „sistemul judiciar din România a trecut printr-un proces de reformă profundă şi că şi-a demonstrat în mod repetat profesionalismul, independenţa şi responsabilizarea”.

În Raportul Comisiei către Parlamentul European din ianuarie 2017 se reţine faptul că „menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupţie. Direcţia Naţională Anticorupţie a constituit, de asemenea, un exemplu destul de bun în ceea ce priveşte raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere şi voinţă de analiză. În particular, caracterul recurent al unor cazuri de corupţie similare sugerează deficienţe în procesul de învăţare din experienţă şi de eliminare a lacunelor în cadrul insituţiilor publice. Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi poliţicieni rămân o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie ”.

Inculpaţi aflaţi în proceduri judiciare au invocat încălcarea dispoziţiilor legale, în special privind dreptul la apărare în cursul efectuării unor acte de urmărire penală, aspectele reflectate în media, fiind înregistrate şi în curs de verificare pe rolul Inspecţiei Judiciare, al Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Acelaşi raport reţine că, „datorită faptului că în cursul existenţei sale, a dat dovadă în mod constant de imparţialitate, Direcţia Naţională Anticorupţie continuă să se bucure de un sprijin foarte puternic din partea opiniei publice ”.

Este de remarcat, de asemenea, activitatea eficientă de cooperare judiciară internaţională şi relaţii internaţionale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în mod special cu referire la activitatea procurorilor ca experţi în Reţeaua Europeană a Activităţilor Anticorupţie OCDE/ACN (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - Reţeaua Anticorupţie) şi GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupţiei, organism de specialitate al Consiliului Europei).

Concluzionând, într-un an cu mari provocări pentru instituţiile justiţiei, Direcţia Naţională Anticorupţie a continuat o activitate eficientă de combatere a corupţiei, care se bucură de susţinerea opiniei publice. Putem astfel să ne păstrăm încrederea într-o justiţie demnă, într-o ordine de drept apărată la standarde europene, cu instituţii judiciare nediscreditate şi o egalitate veritabilă în faţa legii.