MINISTERUL PUBLIC
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Declarații - raport trafic de persoane

                                                                                                           26 iunie 2020

                                                                                                                                   

                                                                                                                                                                       

  COMUNICAT

 

 

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

În ziua de 26 iunie 2020, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Gabriela Scutea, a participat la sediul MAI, la o întâlnire ce a avut ca temă dezbaterea Raportului privind traficul de persoane întocmit de Departamentul de Stat al SUA.

La întâlnire au mai participat domnul Marcel Vela – ministrul de interne, domnul  Adrian Zuckerman – ambasadorul SUA în România, domnul Cătălin Predoiu – ministrul justiției și domnul chestor şef de poliţie Bogdan Despescu – secretar de stat în cadrul Ministerului de Interne, la finalul întâlnirii fiind susținute declarații de presă de către participanți.

În declarația susținută, procurorul general al PÎCCJ a exprimat următoarele concluzii:

  • Ministerul Public a depus un efort susținut, realizat în special prin intermediul DIICOT și exprimat  în numărul mare de condamnări obținute în instanță de la începutul acestui an: din luna ianuarie până în luna mai au rămas definitive 26 de cauze instrumentate de DIICOT privind infracțiunile de trafic de persoane și minori, unele de mare complexitate și de mare interes pentru public. De asemenea, în  această lună,  pe rolul instanțelor de judecată se află în continuare 124 de dosare cu acest obiect.
  • Recomandările Raportului formulate în notă apropiată de cele din 2019 ne arată că acțiunea autorităților încă nu a atins un nivel de egalizare a eforturilor tuturor, apt să susțină reorientarea tendinței uneori descrescătoare și repoziționarea în ceea ce privește perspectiva Departamentului de Stat  referitoare la combaterea și prevenirea traficului de persoane.
  • În acest context, este evident că instituțiile cu atribuții în aplicarea legii conlucrează la capacitate ridicată pentru a contracara acest fenomen, însă pentru eradicarea lui este nevoie de mai mult decât atât. O componentă necesară pe lângă tragerea la răspundere penală este aceea a prevenției, a consolidării integrității ca un criteriu imuabil pentru orice persoană angajată într-o instituție a statului român.
  •  Credem în importanţa campaniilor de educație în școli cu scopul de a arăta tinerilor metodele utilizate de traficanți și membrii crimei organizate.  În  acest sens trebuie menționată inițiativa pe care au avut-o procurorii DIICOT împreună cu ANITP de a se adresa copiilor şi adolescenţilor, evidenţiind riscuri care derivă din mediul online.
  • Ministerul Public rămâne deschis față de toate semnalele din zona ONG-urilor și mass media pentru valorificarea informațiilor deținute de aceștia și deschiderea promptă a investigațiilor, în condițiile legii. 

Procurorul general al PÎCCJ a mulțumit Excelenţei sale, domnului ambasador A. Zuckerman, pentru disponibilitatea de dialog, care să sprijine creşterea specializării organelor judiciare și a subliniat faptul că, Ministerul Public, în virtutea vocației sale constituționale de a reprezenta interesele generale ale societății și de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertățile cetăţenilor, are în acest moment ca prioritate strategică combaterea traficului de persoane și a crimei organizate, că procurorii verifică și valorifică orice informație având potențialul de a deveni relevantă într-o investigație privind fapte de trafic de persoane.

Instrumentele procedurale sunt extinse, prin măsurile adoptate la nivelul Uniunii Europene, astfel încât infractorii nu se pot sustrage la nesfârșit investigațiilor. Demnitatea umană este afectată în esenţa sa prin astfel de infracţiuni, faţă de care răspunsul judiciar trebuie să fie ferm.